Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne de informaţii şi comunicaţii a avut un impact major asupra ansamblului social, marcând adevărate mutaţii în filozofia de funcţionare a economicului, politicului şi culturalului, dar şi asupra vieţii de zi cu zi a individului. Practic, în prezent, accesul facil la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă una dintre premisele bunei funcţionări a societăţii moderne.
Spaţiul cibernetic se caracterizează prin lipsa frontierelor, dinamism şi anonimat, generând deopotrivă oportunităţi de dezvoltare a societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere, dar şi riscuri la adresa funcţionării acesteia (la nivel individual, statal şi chiar cu manifestare transfrontalieră).
Alături de beneficiile incontestabile pe care informatizarea le induce la nivelul societăţii moderne, aceasta introduce şi vulnerabilităţi, astfel că asigurarea securităţii spaţiului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, mai ales la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării de politici coerente în domeniu.
România urmăreşte atât dezvoltarea unui mediu informaţional dinamic bazat pe interoperabilitate şi servicii specifice societăţii informaţionale, cât şi asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a intereselor de securitate naţională, într-un cadru legal adecvat. Din această perspectivă se resimte necesitatea dezvoltării culturii de securitate cibernetică a utilizatorilor sistemelor informatice şi de comunicaţii, adesea insuficient informaţi în legătură cu potenţialele riscuri, dar şi cu soluţiile de contracarare a acestora. Cunoaşterea pe scară largă a riscurilor şi ameninţărilor derivate din activităţile desfăşurate în spaţiul cibernetic, precum şi a modului de prevenire şi contracarare a acestora necesită o comunicare şi cooperare eficiente între actorii specifici în acest domeniu.
Incidentele de securitate cibernetică şi atacurile cibernetice majore cu care s-au confruntat în ultimii ani unele state şi organizaţii internaţionale au determinat conştientizarea, la nivel internaţional, a necesităţii adoptării unor strategii şi politici în domeniul securităţii cibernetice. Astfel, există în prezent strategii naţionale de securitate cibernetică, precum cele ale Estoniei, Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii, Germaniei şi Franţei, care fundamentează necesitatea demersurilor pentru dezvoltarea capabilităţilor proprii de contracarare a atacurilor cibernetice şi stabilesc cadrul de acţiune şi cooperare între diverse entităţi guvernamentale şi nonguvernamentale pentru limitarea consecinţelor. Conform acestor strategii, eforturile naţiunilor vizează implementarea unor măsuri de securitate care să conducă la creşterea nivelului de protecţie a infrastructurilor cibernetice, în special a celor care susţin infrastructurile critice naţionale.
Scopul Strategiei de securitate cibernetică a României este de a defini şi de a menţine un mediu virtual sigur, cu un înalt grad de rezilienţă şi de încredere, bazat pe infrastructurile cibernetice naţionale, care să constituie un important suport pentru securitatea naţională şi buna guvernare, pentru maximizarea beneficiilor cetăţenilor, mediului de afaceri şi ale societăţii româneşti, în ansamblul ei.
Strategia de securitate cibernetică a României prezintă obiectivele, principiile şi direcţiile majore de acţiune pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi riscurilor la adresa securităţii cibernetice a României şi pentru promovarea intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale în spaţiul cibernetic. În scopul asigurării coerenţei şi eficienţei acţionale, Strategia de securitate cibernetică a României, urmăreşte îndeplinirea obiectivului naţional de securitate privind „asigurarea securităţii cibernetice”, cu respectarea principiilor şi caracteristicilor Strategiei naţionale de apărare şi Strategiei naţionale de protecţie a infrastructurilor critice.
Puteți citi integral Strategia de Securitate Cibernetică a României.
Sursa articolului: www.cert-ro.eu


